vineri, 28 martie 2014

Turul Alexandru cel Mare - Grecia


Dupa cum va povesteam in postarea de la Cupa Niro, in calendarul meu urma un tur de 3 etape. Zilele au trecut rapid si joi ne-am imbarcat spre Salonic pentru a lua stratul in Turul Alexandru cel Mare, tur international ce aduce in fiecare an la start mai multe echipe importante din aceasta parte a Europei. Concursul a constat intr-un prolog de 5,1 km, si doua etape de fond, prima de 110 km cu diferenta de nivel 1950m iar a doua de 104 km cu diferenta 1750m. Cu alte cuvinte au fost doua etape cu mult munte de credeam ,de la atata urcare, ca il vom intalni pe Sf. Petru :)


Prologul, desfasurat pe faleza in Salonic, a fost pentru mine primul contratimp dupa foarte multa vreme. In trecut imi placeau si mergeam destul de bine la ele dar acum am dat un timp destul de slab, 7,26 min, timp cu care m-am clasat pe locul 26.



Prima etapa, cea de 110km, a fost foarte dificila datorita diferentei mari de nivel. Nu am fost niciodata un catarator redutabil de aceea m-am chinuit destul de mult. Cursa in sine s-a desfasurat destul de agresiv cu multe atacuri si actiuni. Din a doua parte a acesteia s-a format o caratura de 5 persoane ce a reusit sa meraga pana la final. In urmarirea ei plutonul a ramas tot mai mic, finalul etapei regasindu-ne pe o catarare de aproximativ 20km intr-un grup de maxim 20 de persoane. Dupa mai multe lupte date pe aceasta ultima catarare, acest mic grup sa facut praf ajungand la final unul cate unul. M-am simtit foarte bine si am reusit sa termin pe locul 13 alaturi de cei mai buni cataratori ai cursei. In urma timpului castigat am urcat pe locul 15 la general.



A doua etapa (104 km) nu a fost nici ea lipsita de munte. Am avut de trecut 5 catarari de 4-5 km fiecare, din care ultima a fost cea mai lunga si cea mai grea. La fel ca in prima etapa am avut parte de multa actiune dar nu atat de agresiva, cursa desfasurandu-se in mare viteza atat pe plat cat si pe catarari. Si in aceasta zi m-am simtit bine si am reusit sa raman pana la final cu grupul fruntas, grup format din aproximativ 13 persoane. Dupa mai multe lupte date in ultimii 5 km acest grup sa imprastiat in grupulete de 2-3 persoane. La final am reusit sa termin pe locul 6, un loc neasteptat pentru pregatirea din acest moment. In urma rezultatului din ultima etapa am incheiat turul pe locul 9 in clasamentul general.
Ma bucur mult ca am reusit sa merg bine la aceasta cursa, dar mai ales ca mi-am revenit aproape in totalitate dupa accidentarea de anul trecut.


Prestatia buna de aici m-a facut sa imi recapat increderea in mine si sa sper ca voi putea sa ajung la forma de altadata.

Cupa Niro, primul concurs din sezon



In sfarsit a venit vremea buna si ne bucuram din plin de antrenamente la care nu mai esti infofolit din cap pana in picioare. Pur si simplu parca inveti din nou sa pedalezi. Odata cu vremea buna au aparut si primele concursuri din calendar, concursuri foarte bune pentru pregatire in aceasta perioada.
Asadar primul concurs din acest sezon, dupa o pauza lunga, s-a desfasurat la Dragonul Rosu, fiind vorba despre un circuit desfasurat pe sosea, de aproximativ 50 km. Acest tip de concurs este foarte bun si binevenit in perioada de pregatire deoarece te ajuta sa iti recapeti supletea in pedalaj, sa te acomodezi cu un altfel de efort si ,de ce nu, sa iti intri in forma.


Cupa Niro, aflata la prima etapa, a strans la start atat profesionisti cat si amatori impatimiti ai soselei. Desi numarul celor ce au alergat la amatori a fost mult mai mare decat cel al profilor, cursa si-a atins telul din toate punctele se vedere. Circuit, viraje, viteza, sprinturi, caraturi, asa cum ar trebui sa arate un concurs de acest gen. A fost exact ce am nevoie in aceasta perioada. De cand nu mai alergasem o cursa de sosea parca si uitasem cu se face :)
M-am simtit destul de bine, ba chiar mai mult m-am descurcat de minune daca pun la socoteala ca am alergat pe bicicleta de pregatire de iarna...cunoscatorii stiu de ce :)


In cele din urma am reusit sa termin cursa cu plutonul, sau ce a mai ramas din el, si sa ocup un loc 4 la Elite. Un loc multumitor pentru pregatirea de pana la acest moment.
Partea buna este ca aceasta cura se leaga la cateva zile cu un tur de 3 etape in Grecia, un concurs bun pentru pregatire unde sper sa fac o figura frumoasa.

marți, 18 martie 2014

Multumesc sponsorilor pentru sustinere in cel mai dificil sezon...



Chiar daca ne indepartam tot mai mult de sezonul trecut, vreau sa nu treaca aceasta perioada fara a le multumi tuturor sponsorilor care au fost alatuti de mine in 2013. Mai mult ca niciodata vreau sa imi arat recunostinta fata de acesti oameni, deoarece mi-au fost alaturi chiar daca am fost accidentat si nu am putut sa particip la concursuri o perioada lunga de timp. Totodata vreau sa multumesc tuturor persoanelor ce m-au sprijinit in momentele grele si in cele 6 luni in care nu am avut voie sa ma urc pe bike. Sper sa nu ii dezamagesc si sa ma pot revansa in acest sezon. Multumiri tuturor!!!


Giant Bikes


Nutrition Supplements


Bike Computers


Cicling Shoes


Bike Tires


Internet Provider


Daimon Club


Adidas Body Care


Energy Drink


Magazine on-line


MPG


joi, 6 martie 2014

Lupii Dacilor - Trofeul Muscelului ...19 iulie 2014


Dupa cum multi stiu (mai ales cei care au participat), anul trecut in deschiderea Zilelor Municipiului Campulung Muscel a fost organizata prima editie a unui maraton mountain bike din Masivul Iezer - Papusa. A fost o dorinta mai veche a mea si catorva prieteni de a pune pe harta ciclismului un concurs desfasurat pe aceste meleaguri. De multa vreme ne doream sa facem cunoscuta aceasta zona tuturor iubitorilor sportului cu pedale si a naturii in general, deoarece aici putem gasi zeci de trasee de la cele mai usoare pana la cele mai dificile ce se intind de la o altitudine de 700m si pot ajunge pana la peste 2400m.
In urma bunei desfasurari a primei editii si a reactiei pozitive ne-am propus ca in fiecare an sa aducem tot mai multi ciclisti amatori si profesionisti la Campulung pentru a le arata traseele de aici, potentialul crescut pentru antrenamente diversificate cat si zonele extraordinare din jurul Capulungului. Bineinteles niciuna din cele doua editii nu ar fi fost posibile fara sprijinul MPG si a Primariei Campulung Muscel.


Datorita incarcaturii istorice a Orasului Campulung Muscel ne-am gandit sa ii dam concursului o conotatie istorica. De aceea ne indreptam atentia spre Castrul Roman Jidava, o emblema a orasului nostru, Castrul de la „Jidova” fiind unul dintre cele mai bine păstrate din întreaga Dacie romană. Istoria acestuia o puteti gasi pe larg in muzeul-judetean-arges.ro. De aici ne ducem usor cu gandul la luptele purtate intre romani si daci si mai departe la stegurile de lupta ale acestora...Dragonul dacic sau dragonul cu cap de lup....Lupii Dacilor

Cu mult timp in urma, pamanturile noastre erau considerate de antici tinutul lupilor, iar Sf. Andrei a vazut asta cel mai bine in practicile si credintele vechi ale oamenilor din aceste parti. Traditiile populare vorbesc cu mare respect despre lupul alb. Legenda coboara pana la un preot sfant al lui Zamolxe de care ajunsesera sa asculte fiarele codrilor, in special lupii. Zamolxes l-a transformat in lup, dar nu in orice lup, ci intr-unul alb. cea mai inspaimantatoare fiara a Carpatilor. Astfel, ori de cate ori se aflau la nevoie, luptatorii daci auzeau urletul stravechiului Mare Lup Alb si toti lupii se adunau sa protejeze tinutut impotriva invadatorilor.

Dragonul dacic sau dragonul cu cap de lup a fost stindardul standard al luptatorilor geto-daci. Acest steag de lupta poate fi vazut in mainile soldatilor lui Decebal in mai multe scene descrise pe Columna lui Traian de la Roma. Acesta are forma unui dragon sau sarpe care se termina intr-un cap de lup cu falcile deschise si care are mai multe limbi de metal. Capul stindardului a fost montat pe un stalp si coada era facuta din material textil. In utilizare, Draco era purtat in batalie in vant sau deasupra capului unui calaret, care lasa impresia ca este viu, iar vantul care trecea prin el scotea sunete ciudate.

Draco (in latina) si Drakon (in greaca) inseamna “sarpe“, “dragon“. Radacinile acestor cuvinte inseamna “a privi” sau “a pazi cu un ochi ager”.

Dacii aveau ca totem lupul si ei insisi se considerau lupi din vechime. Legenda Marelui Lup Alb, animalul preferat al zeului Zamolxes si protectorul Daciei a fost asimilat impreuna cu vechile obiceiuri de crestinism si in special de Sf. Andrei, pastorul lupilor. In satele de munte au mai ramas vechi datini care sunt inca respectate de sabatul lupilor.

Legenda Marelui Lup Alb


Legenda spune că, în vremuri uitate, un preot al lui Zamolxis cutreiera fără răgaz pământurile Daciei pentru a-i ajuta pe cei care aveau nevoie, transmițând geto-dacilor că Marele Zeu veghea asupra lor. Fără a fi în vârstă, avea părul și barba albe ca neaua, iar credința, curajul și dârzenia sa erau cunoscute nu numai de oameni și de Zalmoxis însuși, ci și de fiare. Zeul, dându-și seama de valoarea slujitorului său, îl oprește la el, în munți, pentru a îl avea aproape. Departe de oameni, preotul continuă să slujească cu aceeași determinare ca și înainte. În scurt timp, fiarele Daciei au ajuns să asculte de el și să îl considere conducătorul lor. Cel mai mult îl îndrăgeau lupii, căci aceștia erau singurii fără conducător, numai foamea ținându-i în haită. După un timp, Zalmoxis vorbește cu preotul său și decide că a venit timpul ca acesta să îl slujească în alt chip, astfel îl transformă în animal. Însă nu în orice animal, ci în cea mai temută și mai respectată fiară a Daciei, într-un Lup Alb, mare și puternic, dându-i menirea să adune toți lupii din codri pentru apărarea tărâmului. Astfel, de câte ori dacii erau în primejdie, lupii le veneau în ajutor, era de ajuns doar să se audă urletul Marelui Lup Alb și de oriunde ar fi fost, lupii săreau să îi apere pe cei care le deveniseră frați. Lupul Alb însă era și judecător, pedepsind lașii și trădătorii.
Într-o zi însă, Zeul îl cheamă din nou pe slujitorul său la el, de această dată pentru a-i da posibilitatea să aleagă, pentru ultima oară dacă vrea să rămână lup sau să redevină om. Cu toată mâhnirea pe care o poartă în suflet, știind ce vremuri vor urma, decide să rămână alături de Zeul său, sperând că astfel să slujească mai cu folos ținutul și poporul său. Cu toată vigilența geto-dacilor, a lupilor și a Marelui Lup Alb, romanii reușesc să se infiltreze în rândurile lor și, în apropiere de marea invazie, sădesc în sufletele unor lași sămânța neîncrederii față de Marele Zeu. Astfel, unii daci încep să se teamă că Zeul nu le va fi alături în marea bătălie, iar trădătorii cuprinși de frică încep să omoare toți lupii ce le ieșeau în cale în speranța că unul din aceștia va fi Marele Lup Alb al cărui cap îl vor putea oferi romanilor în schimbul vieții lor. Lupii, câți au mai scăpat fug în inima munților spre a nu mai reveni niciodată în ajutorul fraților ce îi trădaseră. Lupul Alb și Zalmoxis se retrag în Muntele Sacru de unde vor privi cu durere în inimi cum geto-dacii vor fi înfrânți de romani din cauza trădării.
Se presupune că vechile credinţe şi ritualuri ale populației precreștine au fost înglobate în noua religie. Spre exemplu, interdicţia de a lucra în ziua Sfântului Andrei, ziua fiind sub interdicţia lupilor. Noaptea premergătoare sărbătorii Sfântului Andrei (29/30 noiembrie) este concepută ca sabat al strigoilor şi al lupilor
.


La daci, Draco a fost, fara indoiala, vazut de armata ca un simbol special legat de protectie, în timp ce a jucat, de asemenea, un rol important in viata religioasa a poporului.
Dragonul dacilor a fost adoptat de catre armata romana dupa anul 106 d.Hr. Prima reprezentare sculpturala a unui Draco la un soldat roman dateaza din timpul imparatului Marcus Aurelius. Oamenii de stiinta cred ca Draco a fost adoptat de catre armata romana dupa cucerirea dacilor. Alti cercetatori, cum ar fi Osborne (1985) si Ashmore (1961) considera ca sarpele (draco), a fost adoptat de romani direct de la daci. A devenit astfel stindardul unei cohorte, in acelasi mod in care acvila a fost simbolul legiunii romane pe front. Mai tarziu, Draco a devenit un steag imperial.

In urma celor expuse mai sus am dat o noua forma siglei Trofeului Muscelului:



marți, 4 martie 2014

Profil de Rider: Răzvan Jugănaru


De ceva vreme cei de la FreeRider.ro au o sectiune interesanta unde adauga, din cand in cand, cate un profil de rider. Chiar daca anul trecut nu am alergat, se pare ca inca mai am un loc printe ei :) Preluat de pe FreeRider.ro, iata-l si pe al meu :


Nume: Răzvan Jugănaru

Data nașterii: 05.12.1985

Disciplina: Șosea/XCO/XCM

Din: 2003

Pe bicicleta din: de mic copil

Pe mountainbike din: 1999

Pe cursieră din: 2004

Bicicleta: Giant

Echipa: Dinamo București

Sponsori: Giant, Mega Proteine, Romtelecom, Suunto, Adidas, Gatorade, Daimon

Trasee preferate: Când vine vorba de MTB toate traseele au farmecul lor

International: Graz, Austria

Romania: Valea lui Liman

Cel mai bun loc obținut în cadrul unei competiții: Au fost câteva concursuri pe care le-am câștigat… toate au însemnat foarte mult pentru mine

Cea mai slabă clasare obținută în cadrul unei competiții: Au fost concursuri în care am mers foarte slab dar niciodată nu am renunțat. Am mers până la capăt ori de câte ori am putut chiar dacă asta însemna că termin ultimul. Au fost concursuri la care am abandonat, dar nu am făcut-o niciodată din proprie inițiativă. Pentru mine a fost important că am putut să particip, iar atunci când am reușit să câștig a fost și mai frumos

Cea mai lungă distanță parcursă pe bicicletă: 250 km în Turul Serbiei și Turul Bulgariei

Cea mai dificilă competiție din țară este: Am alergat multe concursuri grele de-a lungul anilor, fie că au fost tururi, fie că au fost curse de o zi, dar cea mai dificilă în momentul de față cred că este Turul Sibiului. Atât traseul, cât și nivelul sunt foarte dificile în acest tur

Zona preferată pentru antrenamente: Zona din jurul orașului natal Câmpulung Muscel

Brand de biciclete preferat: Giant

Rideri preferați: Julian Absalon, Peter Sagan

Ce te motivează: Am iubit dintotdeauana sportul și mi-a plăcut să fiu mereu în competiție. Ce m-a motivat cel mai tare a fost faptul că mulți oameni mi-au spus că nu sunt făcut pentru ciclism, că nu sunt talentat, că nu voi reuși să câștig niciodată un concurs. Am încercat să trec peste toate acestea și să compensez prin muncă

Cine te motivează: Pasiunea pentru ciclism

Alte activități sportive: Îmi plac aproape toate sporturile. În extrasezon nu mă dau înapoi de la fotbal, ies la alergare, înot, schiez, fac tot ce îmi trece prin cap

Cum te menții iarna: După cum am spus și mai sus, iarna alerg mult, joc fotbal, schiez, merg la sală, la bazin, fac spinning sau home trainer și bineînțeles ies cu bike-ul ori de câte ori vremea îmi permite.


Articolul original il puteti gasi aici: http://www.freerider.ro/mag/profil-de-rider-xix-razvan-juganaru-65770.html